Amenajarea unui acvariu de tip Biotop partea I
In ultimul timp acvaristica a cunoscut o deosebita dezlovatare pe plan mondial. Aceasta dezvlotare exceptioana se datoreaza in primul rand faptului ca acvaristii au inceput sa stuieze tot mai mult cerintele vitale alea pestilor crescut in diferte acvarii. La dezvlotarea acvaristcii a contribui mult perfectionarea si modernizarea mijloacelor tehnice folosite in acvaristica , de exemplu : filtre , incalzitoare , pompe de aer , produse pentru iluminat , etc. Preocupati de tehnica cresteri pestilor de acvariu , realizata de multe ori cu precizie de laborator si de asigurarea conditiilor fizio-chimice necesare unei bune reproducerei a acestora in acvariu , multi uita de importanta conditiilor de mediu si de aceea a cerintelor biologice ale pestilor din acvariul nostru.
Unii dintre cei mai buni specialisti din strainatate considera amenajarea acvariului drept o problema „de decor care imita natura” . Pentru amenajarea si popularea cu plante si cu pesti a unui acvariu se indicia scheme la care predomina un singur punct de vedere – realizarea efectului decorativ. In formarea acestiu efect nu se tine seama de carcterul de peste pasnic sau de unul rapitor si nici de dimensiunule pestilor , se urmareste doar efectul decorativ . Acest lucru este total gresit.
In ultimele doua decenii , acvaristii din intreaga lume si-au indreptat atentia spre realizarea unui nou tip de acvariu care se numeste acvariu biotop . Acest tip no este mai pretentios decat cel clasic raspandit in lumea intreaga , deoarece pretinde multiple cunostinte teoretice si practice legate de biologica faune si a florei din acvariu
Cuvantul biotop provine din doua cuvinte din liba greaga si anume bios , care inseamna viata si din topos , care inseama loc sau in acest caz mediu , adica mediul acvatic in care traieste pestele.
Dupa unii autori de renume mondial , ca de exemplu dupa K. Vogt , biotopul reprezinta locul restrans de viata , adica mediul propriu al unei anumite specii de pesti ( de exemplu Perophyllum scalare ) sau al unei anumite speci de plante ( de exemplu Echinodorus tenellus)
Una dintre ramurile tinere ale biologiei , sinbiologia , da biotopului alta explicatie . In acceptia acestei stiinte , in natura pesti sau plante nu traiesc izolat. Exista o stransa interdependenta intre plante , pesti si condtiile de mediu. Daca cercetam lumea animala si vegetala dintr-un mediu acvatic , de pe un sol calcaros vom gasi cu totul alte specii decat de exemplu intr-un mediu parau cu fundul pietros curgand lent , cu apa alcalina si cu totul altele in apele noastre , decat in decat in zonele tropicale. Determinand specile care formeaza asoiatiile animale si vegetale din aceste ape , cercetarile comparative arata ca factori de mediu isi lasa amprenta nu numai in ce priveste forma exterioara a diferitelor speci , ci si in compenenta lor calitativa , adica ele determina speciile acestor asociatii. In apale cu conditii de mediu asemantaoare se inalnesc asociatii de plante si de animale cu caractere similare.
Obiectul de cercetare al sinbiologiei in constituie biocenozele ( de la bios = viata , koinos=comun) . Prin biocenoza se inteleg toate plantele si animalele care traiesc intr-un anumit biotop, adica intr-un mediu cu conditii de existenta aproximativ uniforme. In acest caz specia isi pierde hegemonia si locul ei este luat de o cenoza. Cenozele se divid obisnuit in fitocenoze adica asociatii vegetale si in zoocenoze , adica asociatii animale. In acceptia sinbiologica , biocenozele au biotop , specie arie deraspinda , adica areal , iar individul poate avea loc de crestere , de provenienta , habitat. Acestea pot coincide cu un anumit biotpop sau se pot intinde pe mai multi biotopi deosebiti unii de alti. Biotop nu pot avea insa decat biocenozele.
Din cele de mai de sus rezulta ca unii adepti ai acvariului biotop folosesc eronat notiunea de biotop , deoarece vorbesc de biotopul cate unei specii de pesti sau chiar al unor indivizi isolati. In lumina celor expuse , la pregatirea unui acvariu biotop pentru o animita specie de peste decorativ ne straduim sa reproducel cel mult conditiile din colul de provenienta , din habitat. Insa nici vorba nu poate fi reproducerea intocmai a mediului originar , nu numai din considerente estetice , ci si din cauza spatiului restrans al acvariului sau al bazinului , precum si a unor greutati de ordin biologic. In aces caz ne putem cel mult stradui ca dintre pestii si plantele relativ variate ce ne stau la dispozitie sa crestem in comun exemplare din specii care traiesc pe aclesi continent sau in aceeasi regiune (exemplu bazinul Amazoanelor , India , etc) si care au cerinte similara fata de mediu.
Asadar notiunea de biotop nu trebuie in nici un caz luata in sensl strict al cuvantului si daca termeniul de acvariu biotop este intrat in uz , sa il mentinem si sa cnsideram ca el exprima straduinta ca , tinand seama de contiitile naturale de viata si de mediu ale locuitorilor acvariului , sa se imite aceste condtitii , chiar cu pretul unor concesii facute in mod constient.
Rezulta deci ca este imposibila realizarea in intregime a „biotopului” originar al pestilor in acvariu . Spre deosebire de condtiitile , din apale naturale se liminteaza la interventi artificiale. Totusi , acvaristul trebuie sa tinda sa realizeze o reproducere cat mai apropiata a naturi , in baza studiului
Amenajarea unui acvariu de tip Biotop partea I
Adauga Comentariu